În ultima vreme, când clopotele bat a sărbătoare, răscolim cu inima în jarul nestins al istoriei spre a aduce la lumină faptele unor oameni vrednici cu care, nu-i aşa ne mândrim. Totuşi se pare că o facem din ce în ce mai rar robiţi fiind de capriciile unor timpuri care se îndreaptă spre nu ştiu unde. La Rădăuţi, prieteni sunt zile de sărbătoare. Artişti populari, ansambluri vestite, sosite de peste mări şi ţări, îmbracă oraşul nostru rotund ca o inimă, în haina festivă a începutului de Cuptor. Prin curţile gospodarilor trandafirii, bujorii şi imperialii crini îşi etalează catifelatele petale aşteptând binecuvântatele ploi, pentru ca mai apoi să ne încânte simţurile cu parfumul şi nectarul lor de care doar zeii se bucurau, odinioară. Doar câteva zile au trecut de la comemorarea Sfântului Voievod ştefan, vrednic bărbat moldav ctitor de venerate mănăstiri, salbă de cruci sub bărbia unei naţii. Închidea ochii pentru a se duce-n veşnicie, într-un 2 Iulie la ceasurile 3 din noapte, acum 502 ani. În aceste timpuri de sărbătoare, poliţiştii de frontieră suceveni îşi pleacă cu pioşenie frunţile şi inimile în faţa memoriei patronului lor spiritual, Sfântul ştefan cel Mare şi Sfânt. Mulţi se întreabă, de ce tocmai marele voievod moldav, le-a fost sortit ca patron spiritual poliţiştilor de la frontiera de N-E a ţării. Vă invităm să răsfoim împreună câteva file din marea cartea a neamului şi a tradiţiilor armei noastre, pentru a afla conjunctura în care ştefan cel Mare a devenit nestemată la reverul inimilor celor de la fruntariile ţării. În numărul festiv ( 1834-1934) din 3 martie 1934 al revistei ,, Grănicerul” citim printre altele, la paginile 39-40 :

,, În Octombrie 1918, când situaţia generală în Europa arăta victoria aliaţilor; când la 15 Septembrie frontul de la Salonic este rupt şi drumurile către Sofia şi Belgrad deschise; când Italienii rup frontul capturând o mare parte din forţele Austro-Ungare – ceasul sosise ca să călcăm în picioare tratatul de la Bucureşti şi să ne afirmăm cu arma dreptul legitimelor noastre revendicări. În urma acestor evenimente, Regimentul 3 Grăniceri este hărăzit să păşească primul pe pământul scumpei Bucovine –pe câmpia Dreptăţei lui ştefan cel Mare – unde fraţii noştri ne aşteptau de atâta vreme cu sufletul cald şi curat şi cu braţele lor, gata să ne îmbrăţişeze….” Regimentul 3 Grăniceri, înfiinţat în aprilie 1918, este desemnat ca după unirea Bucovinei, în noiembrie acelaşi an cu Regatul României, să ocupe dispozitivul de pază a frontierei de N-E a României. Un an mai târziu la 2 aprilie 1919, Regimentul îşi mută reşedinţa de la Iaşi la Cernăuţi, instalându-se în cazarma ,, Mihai Viteazul” devenită mai târziu, în perioada interbelică, Liceul Militar ,, ştefan cel Mare” . După ce primise drapelul de luptă, regimentului i-a fost propus ca patron spiritual pe însuşi voievodul ştefan cel Mare: ,, În baza Ordinului M.R. nr. 12345 din 27 octombrie 1919 de a propune un sfânt ca patron al Regimentului 3 Grăniceri, Corpul Grănicerilor a aprobat cu nr. 10872 din 30 decembrie 1919 ca ştefan cel Mare să fie patronul regimentului. La 9 Ianuarie ştefan sfântul să fie serbat în tot regimentul”. ( Arhiva M.Ap.N, Fond Rg3Gr. Nr. 26, Registrul Istoric al R3Gr. ) Ziua de 9 ianuarie a fost sărbătorită până în ianuarie 1945, când Generalul Merkulov a cerut şi dispus dizolvarea istoricei unităţi pentru motivul că participase alăture de alte unităţi ale armiei române la Campania din Est. Noi, cei care stăm la fruntariile de N-E a României, suntem continuatorii de drept a tradiţiilor şi faptelor de arme ale Regimentului 3 Grăniceri Cernăuţi. Suntem mândri că înaintaşii noştri a fost prima unitate care a păşit pe pământul dulcei Bucovine, după marea Unire, realizând totodată dispozitivul de pază al României Mari care se întindea până la Napadoka, pe Nistru. Suntem mândri că acelaşi Rg.3 Gr. Cernăuţi a fost prima unitate a armatei române care în noaptea de 21/22 august 1944 a &icir c;ntors armele împotriva trupelor hitleriste dislocate în zona Mălini – Valea Seacă. Datorită transformărilor care au avut loc după anul 1990, unităţii noastre i s-a făcut o reparaţie morală atribuindu-i-se pe lângă indicativul unităţii şi numele patronului spiritual, ,, ştefan cel Mare şi Sfânt” ( după canonizarea de la Putna din 2 Iulie 1992 ). La 28 noiembrie 1996, regimentului i se atribuie denumirea ,, ştefan cel Mare şi Sfânt” iar un an mai târziu la 17 august 1997 a fost sfinţită biserica din curtea cazărmii, având hramul ,, ştefan cel Mare şi Sfânt” - ,, Sfântul Mucenic Gheorghe”. În fiece an ceva nou intra în viaţa unităţii şi de fiecare dată acel eveniment avea legătură cu patronul său spiritual. În ziua de 14 septembrie 1998 a fost dezvelită şi sfinţită statuia voievodului ştefan cel Mare şi Sfânt statuie ce tronează şi astăzi în faţa instituţiei. Peste numai câteva zile, la 25 septembrie 1998 Regimentul 84 Grăniceri ,, ştefan cel Mare şi Sfânt” se transformă în Brigada 84 Grăniceri ,, ştefan cel Mare şi Sfânt”. Anii au trecut fără să le pese de noi, evenimentele se succedau cu repeziciune iar noul îşi făcea loc printre degetele timpului bucurându-i pe unii ori îngrijorându-i pe alţii . La 1 iulie 1999, Brigada 84 Grăniceri ,, ştefan cel Mare şi Sfânt” devine Direcţia 84 Grăniceri ,, ştefan cel Mare şi Sfânt” . Începând cu anul 2000, odată cu înlocuirea sintagmei ,, grănicer” cu cea de ,, poliţist de frontieră” iar Direcţia 84 Grăniceri ,, ştefan cel Mare şi Sfânt” îşi schimbă denumirea în Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Suceava. Astăzi poliţiştii de frontieră din acest colţ de Românie, pe care ne încăpăţânăm să-l numim Bucovina, îl păstrează în inimă pe cel căruia Roma îi atribuise pe bună dreptate titlul de ,, atlet al creştinătăţii”. Pentru noi, ştefan cel Mare şi Sfânt reprezintă, dacă vreţi, opţiunea pentru programul lansat de mass-media ,, Mari Români”. În curând, mai precis la 24 Iulie,Poliţia de Frontieră Română îşi va sărbători ziua armei. De ce 24 iulie? După unirea Principatelor Române, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dispune conform Decretului 900 din 24 iulie 1864, unirea grănicerilor moldoveni cu cei munteni şi organizarea lor în patru Inspectorii. Deviza noastră şi prioritatea numărul unul este aceeaşi : ,, Frontiere sigure în folosul comunităţii”. Vă aşteptăm prieteni să ne descoperiţi inima şi istoria, vizitând Sala de Tradiţii a Direcţiei Poliţiei de Frontieră Rădăuţi. Fie ca efervescenţa acestor zile de sărbătoare să ne înnobilez sufletele, pângărite de multe ori de ură şi patimă rea.

fubar 

6 iulie, Ziua municipiului Rădăuţi

ora 10.45 Start parada Dixie (de la Primărie, pe străzile

municipiului)

ora 11.00 şedinţa festivă a Consiliului Local

(sala de şedinţe a Bibliotecii municipale) •primirea delegaţiilor străine şi a invitaţilor •premierea olimpicilor şi a campionilor naţionali •decernare titlu de cetăţean de onoare M. Tatulici

ora 11.00 Deschiderea Expoziţiei Alimenta Rădăuţi (Camera de Comerţ Suceava)Regal de bere (Piaţa centrală)

ora 11.00 - Caricaturiştii Ovidiu Ambrozie Bortă - BOA şi Sorin Ursan - Delaclit vor face portrete ale participanţilor la manifestări, pe care le vor oferi „subiecţilor", pe tot parcursul zilei (Bibliotecă, Galeria de Artă, Piaţa centrală)

ora 12.30 Moment Dixie (în faţa Galeriei de Artă)

ora 12.45 Vernisaj expoziţie artă plastică Mircea Dăneasa (Galeria de Artă)

14.00 - 15.00 Inaugurare case Habitat pentru Umanitate

17.00 - 18.15 Deschiderea cursurilor de vară ale Universităţii Populare „Ion Nistor", ediţia a XVII-a ,secţiunea „Din cultura şi istoria Bucovinei" (Sala de şedinţe a Bibliotecii municipale)

18.00 - 18.30 Parada Dixie II (traseu prin oraş)

18.30 - 19.30 Spectacol Dixie (Piaţa centrală)

20.00 - 23.00 Concert muzică uşoară + artificii (Piaţa centrală) Ziua 7, break dance, GHG, Andra, Direcţia V

7 Iulie

ora 10.00 Deschiderea oficială a Tîrgului Olarilor "Ochi de păun" (Piaţa centrală)

ora 10.30 Seminar ştiinţific „Integrare / globalizare şi românii din afara graniţelor ţării" organizat de Centrul de Studii Bucovina şi Universitatea Populară „Ion Nistor" (sala de lectură a Bibliotecii municipale)

ora 11.00 vernisaj expoziţie documentară „Oameni şi locuri din Bucovina", urmat de lansarea volumelor "Să vezi şi să nu crezi" de Mircea Radu Iacoban şi "Cartea Fundaţiei Culturale a Bucovinei" de Emil Satco (Sala Albă a Muzeului „Samuil Ioneţ ")

12.00 - 13.30 Secţiunea Universităţii Populare „Strategii ale economiei de piaţă şi integrarea" (Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi")

ora 18.00 Paradă „Arcanul" (de la Casa de Cultură spre Piaţa centrală), deschiderea oficială a Festivalului Internaţional de Folclor "Arcanul" (Piaţa centrală)

19.00 - 23.00 Spectacol folcloric deschis de Sofia Vicoveanca (Piaţa centrală)

8 Iulie

ora 10.00 Lansări şi expoziţie de carte - „Coroana în istoria României"

(sala de lectură a Bibliotecii municipale)

ora 11.00 Sesiune ştiinţifică cu participare internaţională „Martirologiul Bucovinei" (Centrul de Studii Bucovina)

sala de lectură a Bibliotecii municipale

ora 11.00 Summer Show: parada modei pentru copii şi tineret (Agenţia Cristin Art Models), formaţia Callypso

(dansuri de societate) a Casei de Cultură Fălticeni, formaţii de dansuri de la şcolile din Rădăuţi (Piaţa centrală)

19.00 21.00 - Spectacol folcloric „Arcanul" (Piaţa centrală)

9 Iulie

de la ora 9 - Cupa municipiului Rădăuţi la fotbal,

lupte greco-romane şi baschet.

Participă echipe din Cernăuţi, Suceava, Siret, Cîmpulung, Vicovu de Sus, Rădăuţi (fotbal),din Suceava, Botoşani,

şiret, Rădăuţi (lupte) şi CSM Bucovina Rădăuţi şi echipele liceelor din Rădăuţi (baschet)-Complex sportiv Grădina de tir

ora 12.00 Paradă finală „Arcanul" (de la şcoala 4, spre Piaţa centrală)

ora 12.00 - Caricaturiştii Ovidiu Ambrozie Bortă BOA şi Sorin Ursan - Delaclit vor face portrete ale participanţilor la manifestări, pe care le vor oferi „subiecţilor", pe tot parcursul zilei (Piaţa centrală)

12.30 - 12.45 Festivitate de premiere la Tîrgul olarilor

"Ochi de păun" (Piaţa centrală)

12.45 -13.15 Festivitate de înmînare a diplomelor şi trofeelor la Festivalul „Arcanul", urmat de microrecital al solistelor de muzică populară din Rădăuţi: Adriana Bucevschi, Ionela Popescu şi Dana Dăncilă (Piaţa centrală)

14.00 -17.00 Spectacol de gală „Arcanul" (Piaţa centrală)

ora 23.00 închiderea Expo Alimenta Rădăuţi (Piaţa centrală)